Săgeți la inimă

(Farsele soartei)

  

 Soartă crudă,-mi vine-a spune
Multe cuvinte...deloc bune!
Că mereu te ții de farse
Și lași în urmă inimi arse.

L-ai trimis pe zeul Amor
Să-mi picure-n inimă dor,
Când acneea nu-și arătase fața
Și nici semnul adolescenței – mustața.

Săgeata lui, o vorbă-n vânt,
Mi-a hărăzit aleasa, pe pământ.
Mi-ai pus în față un neasemuit tablou,
– Cu mii de: da! din inimă ecou –

Dar mi-ai așezat pleoapele pe privire
– Sfios – și n-am îndrăznit să-i spun iubire
Alesei, și nu am îndrrăznit să o ating,
Să o țin în brațe, să o strâng...

MdRaesculum 26.02.2011