Horia

 

Horia a fost, şi-n veci este,
Crăişorul nostru de poveste.
Bisericile lui stau mărturie
Traiului nostru aici, pe veşnicie!

A lăsat prin munţi altare
Urmașilor, pentru închinare.
Lupta lui, a fost să fie,
Pentru eliberarea din robie.

Şi-a tocit opincile, la Viena,

– Sperând să aducă lumina –
Cerând împăratului slobozire

Pentru iobagi, de asuprire.

Au fost drumuri deşarte,
Românii n-au fost, la dreptate, parte.
........................................................
Aş face însă menţiunea:
- Din fabula “Toporul şi pădurea”-
Să n-aibă coadă al nostru frate,
Păduri să nu mai avem tăiate.

Să nu mai falsificăm istoria!
Că nu străinii ne-au ads robia;
Ne-a adus această asuprire
Neamul nostru,...la unire!
........................................
Lumină primind, de la Paris,
S-a trezit dintr-un urât vis
Europa-ntreagă și s-a decis:
Popoarele să-şi facă dreptate
(Sub sloganul:: “Libertate,egalitate,
fratenitate sau la moarte!”)
............................................
În setea poporului de libertate,
Horia a adunat frate cu frate
Sub gorunul falnic și a spus:
- Fraţilor, iobagi am fost îndeajuns!

Nu avem nimic mai sfânt
Ca traiul liber pe pământ.
Ridicând sabia spre soare:
- Libertate, fără împilare!

Au dărâmat cetăţi-închisori,
Simbolul puterii pentru împilatori,
Liber, fără graniţe să fie
Omul, la munte sau la câmpie.

Dar n-a fost să fie bucurie...
Frate vitreg, fără omenie,
L-a vândut pentru doi zloţi,
Azi neamu-i blestemat de toţi.
............................................
Şi aşa le scrise-n soartă:

Horia, Cloşca - traşi pe roată,
Crişan neantizat cu nojiţa,
Să nu-i ia duțmanul viața
...........................................
Sacrificiul lor n-a fost în zadar!
Ne-a lăsat cel mai preţios dar:
În libertate viaţa de şi-o petrece
Omul, nicicând nu trebuie să se plece.

MdRaesculum 09.02.2010