( Farsele soartei)
Am părăsit lumea poveştilor
Şi am intrat în cea a viselor.
Zburătorii mă-nconjoară –
Cu ielele-n cerc zboară.
Cupidon cu mine se amuză...
(La inimă-mi trimite-o muză)
Săgețile, un feeric curcubeu,
Se adapă din sufletul meu
Imaginaţia îşi ia zborul...
Un inger, ce eclipsează cerul,
Cu un magnet topește nori
Și inimă-mi spintecă, cu fiori.
Am asemuit-o cu un soare.
Orbit, am stat în depărtare;
M-au ars razele din ochi-i
Şi n-am îndrăznit să mă apropii.
Mereu în faţa-i am stat pierdut.
(Să-i spun ce simt nu am putut)
Inima-mi da ghes să-i şoptesc
Că-i ingerul meu şi-o iubesc.
Am purtat singurătatea-n mine
Şi am rămas stingher pe lume.
M-am inchis în mine şi-am oftat
Înfuriat, timiditatea mi-am blestemat.
MdRaesculum 16.01.2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu