A fost un dinainte

(Farsele soaetei) Sfioşi, ca nişte frunze tremurânde, – Fragede tulpini pe-a vieţii unde – Ne-am şoptit, pe nor scriind, Iubirea înmugurită-n gând. Soarta, nemiloasă ca o hidră, A scurs anii în clepsidră Şi a şters, cu adâncă uitare, Cuibul nostru de fericire. Am fost atârnaţi de soartă În două puncte pe hartă. N-a ţinut norocul cu noi, Viitorul să-l împletim in doi Doar visele ne mai aduc aminte Că a fost un dinainte, Cu dorinţe, încolțite-n minti, De îmbrăţişări, în zbor, fierbinti. M-ai purtat în inimă la tine – Pe cărările soartei nebune – Şi a rămas, zălog, la bătrâneţe, O iubire necoptă-n tinereţe. MdRaesculum 27.10.2010